Medicul Gheorghe Burnei, interzis în continuare în spitalele de stat

Medicul a cerut în instanță să fie cercetat în stare de libertate, fără a-i fi impuse măsuri de control judiciar. Inițial, această solicitare s-a judecat la Tribunalul București, care a decis ca doctorul să fie suspus acestei măsuri preventive. Burnei a contestat măsura la Curtea de Apel București, instanță care a decis, în mod definitiv, că medicul trebuie supus unor măsuri de control judiciar.

Prin acțiunea în instanță, Gheorghe Burnei spera că poate să ofere consultații și să opereze din nou la Spitalul „Marie Curie” din Capitală.

Fiul medicului Gheorghe Burnei anunța, săptămâna trecută, că tatăl său va oferi consultații într-o clinică privată din Capitală, după ce instanța i-a interzis să profeseze în spitalele de stat.

„Vă anunț pe această cale că Prof. Dr. Gheorghe Burnei va începe consultațiile și anumite intervenții chirurgicale, împreună cu subsemnatul, la clinica Graal Medical, din 19 iulie 2017. Nu sunați la call center deocamdată. Din păcate, consultațiile și intervențiile vor fi contracost deoarece Dl. prof. nu are încă voie să profeseze la spitalul de stat datorită deciziei procurorilor. Să auzim de mai bine!”, a scris fiul medicului, Cristian Burnei, pe o pagină de socializare.

Ulterior, informația a fost informată de Gral Medical.

Instanța a dispus, în 7 iulie, să mențină cercetarea lui Gheorghe Burnei sub control judiciar. Între interdicții se numără și „să nu exercite profesia, sau să nu desfășoare activitatea în exercitarea căreia a săvârșit faptele, respectiv în cadrul Spitalului Clinic de Urgente de Copii Marie Curie sau în altă unitate din sistemul public de sănătate”.

Procurorii îl acuză pe Burnei că ar fi mascat mita cerută de la părinți în contracte de donații, iar pe unii copii i-ar fi operat pentru afecțiuni inexistente în realitate, el și familia sa primind chiar și deplasări în străinătate de la firma care îi furniza proteze neomologate.

Anchetatorii au găsit în biroul medicului de la spitalul „Marie Curie” sumele de 13.343 de lei, 5.015 de euro și 750 de dolari, bani ce ar fi fost primiți de la părinții copiilor operați, drept mită. Anchetatorii susțin că la dosar există numeroase declarații de martori, înregistrări ambientale dar și înscrisuri care ar proba infracțiunile în cazul medicului. Aceștia descriu „modul de operare” și vorbesc despre experimente făcute pe copii, despre copii care erau întorși de la operații pentru a creea presiune iar astfel părinții să plătească.

„Pentru a-i determina pe părinții pacienților să-i să dea sume de bani sau alte foloase pentru efectuarea intervențiilor chirurgicale Burnei Gheorghe îi internează pe copii pentru perioade îndelungate de timp, nejustificate medical, sau îi internează în mod repetat, fără a le efectua nici o intervenție chirurgicală. Se prezintă părinților, direct sau prin alte cadre medicale, ca fiind o persoană foarte ocupată, creând astfel impresia unui privilegiu pentru pacienți că beneficiază de serviciile sale medicale. Alte justificări pentru amânarea intervențiilor chirurgicale sunt legate de dificultatea obținerii protezelor medicale. Tot acest comportament este apt să inducă părinților ideea că pentru aceste „beneficii” trebuie îi ofere inculpatului sume de bani. Pentru a-i convinge să urmeze calea aleasă de el, inculpatul le prezintă părinților o altă situație decât cea reală cu privire la sănătatea copiilor lor, situație care impune folosirea unor proteze sau dispozitive medicale”, se arăta în actele procurorilor.

Medicul Gheorghe Burnei i-ar fi convins pe părinți de dificultatea obținerii protezelor și le impunea să le cumpere, pe cheltuiala lor, de la o firmă apropiată lui, „amenințându-i că nu le va opera copilul dacă nu se conformează”. Asta în condițiile în care acele dispozitive ar fi putut fi obținute gratuit de spital. Astfel, susține Parchetul, Gheorghe Burnei ar fi obținut beneficii de la patronul respectivei firme.

La dosar se notează că există probe, inclusiv înregistrării ambientale, filmări, pentru presupusele fapte de luare de mită. Procurorii susțin că în unele cazuri banii ar fi fost ceruți și primiți anterior operației și ar fi fost mascați prin încheierea unor contracte de donații.

Gheorghe Burnei ar fi prelevat de la pacienții copii, fără consimțământul aparținătorilor, țesut osos și ligamente, fără respectarea normelor în vigoare din domeniu. La dosar ar exista probe care indică faptul că astfel de țesuturi au fost folosite ca transplant pentru alți copii, deși ar fi fost ținute anterior în condiții improprii.

„Cu ocazia percheziției acestea au fost descoperite în condiții total improprii – în congelatorul unui frigider de uz casnic situat într-un spațiu comun. Alături de aceste țesuturi se găseau mâncare, băuturi alcoolice, diferite alte produse alimentare. Din primele date țesuturi astfel prelevate și păstrate au fost deja folosite ca transplant pentru alți copii, cele descoperite la percheziție urmând a avea o destinație similară. Aceste aspecte sunt cu atât mai grave cu cât spitalul și inculpatul aveau posibilitatea legală de a apela la banca de țesuturi pentru a realiza transplanturi într-un mod legal și sigur pentru starea de sănătate a pacienților. Având în vedere cele descoperite a fost solicitat sprijinul unui specialist din cadrul Agenției Naționale de Transplant”, spun procurorii.